Dictatura

Legea Lustraţiei

după 20 de ani

Lovitura de Stat a lui Traian Băsescu

după

dictatura lui Nicolae Ceauşescu:

1104 morţi!

Câţi vor mai trebui să moară pentru libertate?

Acum dictatura este completă! Regimul de origine securistică a uzurpat total puterea statului român. El controlează Parlamentul, Guvernul, DNA, Procuratura Generală, Curtea Constituțională, Consiliul Suprem al Magistraturii, Consiliul Economic Social, Serviciul Special de Telecomunicații, conducerea TVR, Agenția Română de Presă, serviciile de forță și Președinția României. Șeful statului  a colaborat cu Securitatea. Numele lui este Traian Băsescu. A pus mâna pe putere prin fraudă morală. Acum dictatura care-i poartă numele este deplină. (O lege a lustrației, astăzi, ar viza în primul rând pe colaboratori ori informatori, pe foștii ofițeri de securitate, pe făptuitorii ordinelor lor scelerate, o lege pe care aș saluta-o din toată inima chiar dacă ea ar sosi atât de târziu!) Poporul român este iarăși lipsit de drepturi și libertate. Căzut în capcana unei false democrații, el nu mai are mijloace să intervină în apărarea drepturilor sale furate. Aceasta este Dictatura lui Traian Băsescu! Omul care dacă ar fi fost în locul lui Ceaușescu, în decembrie 1989, ar fi produs și mai multe victime! Traian Băsescu este chipul nou al unei dictaturi vechi! El este, totodată, expresia românească a abandonării de către cei mulți a libertății tuturor. Poporul a tăcut vreme de douăzeci de ani. O tăcere care astăzi îl costă! O tăcere de moarte. Dar România are dreptul la viitor. Ea nu mai poate accepta povara unui nou totalitarism. Ea a început să se miște și doar o putere iresponsabilă e în stare să ignore aceste avertismente. O dictatură primitivă, cu un dictator primitiv, față în față cu poporul pe care îl flămânzește. Un regim oligarhic uzurpator, cinic, fățarnic și lacom.

Întreb revoluţionarii, acum, când populația României este sacrificată de oligarhia politică a lui Traian Băsescu, dacă au uitat împotriva cui s-au revoltat în Decembrie 1989? Oare se tem revoluţionarii mai mult de Băsescu decât s-au temut de Ceauşescu? Oare şi-au lăsat cumpărate conştiinţele cu pomenile guvernului, ştiindu-se deja că acestea vor fi retrase? Oare liderii asociaţiilor s-au lăsat corupţi ori infiltraţi de putere? Le cer solidaritate cu poporul român! Tăcerea de astăzi revoluționarilor îi va descalifica pentru totdeauna!

Întreb intelectualitatea, care a lipsit în Revoluția din Decembrie, dacă mai poate rămâne cu brațele încrucișate! Întreb conștiința românească dacă are un răspuns la autoritarismul care a cotropit România. Îi întreb pe Gabriel Liiceanu, pe Patapievici, Cărtărescu ori Tismăneanu, noul CPEx intelectual al lui Traian Băsescu, membri ai coteriei confortabile de sub controlul fostei Securități, dacă vor continua să sprijine noua dictatură, prefăcându-se, ipocriți, că apără România de Iliescu, comunism și kgb! Uită aceștia că Securitatea, pentru poporul român, a fost plutonul de execuție al dictaturii lui Ceaușescu? Cum pot trăi în această minciună? Acum ei trebuie să aleagă la lumina zilei între Băsescu și România! Iar alegerea le va pecetlui definitiv biografia. Chiar n-au nici cel mai mic respect pentru poporul acesta chinuit, chiar nu le e milă de mama bătrână a națiunii române care plânge de neputință în fața palatului lui Ceaușescu, după 20 de ani de la căderea lui? Crede Traian Băsescu că va mai apuca finalul mandatului său? Ura cu care își înfruntă poporul pe care îl conduce este, în sine, ultimul simptom al cancerului care îi macină regimul! Regimul Securității!

Eu, cel, puțin, cunosc încă de pe acum răspunsul. Istoria nu va avea din nou răbdare. Acum, ori la toamnă, ori la iarnă, ori foarte curând, România va ieși în stradă, în strada libertății sale, pentru a-și pretinde drepturile. România va exploda. Și atunci vom fi părtași cu toții la crima de a nu ne fi smuls la timp România din ghearele Dictaturii. Dictatura securistică. Dictatura lui Traian Băsescu. Dictatura asupra fricii, tăcerii și lașității noastre!

Comunicat

Doresc să aduc la cunoștința cititorilor blogului meu, a prietenilor și cunoscuților mei, că mesajul primit de aceștia pe mail în zilele de 13 și 14 iunie 2010, cu titlul „Hello, friend„, nu a fost scris și expediat de mine, deși a plecat din adresa mea de mail!

Adresele de expediție au fost sustrase dintr-un folder de Contacte din computerul meu, multe dintre ele nefiind folosite de mult timp.

Mă întreb (deși în parte cunosc răspunsul) cine a avut interesul și posibilitatea de a pătrunde în computerul meu, și apoi de a transmite mesaje spam de pe adresa mea de mail!

Am înaintat deja o plângere înspre providerul de mail, atașând documentele doveditoare.

Pe această cale doresc să îmi exprim regretul față de prietenii și cunoștințele care au primit acest mesaj ca din partea mea.

Claudiu Iordache

15 iunie 2010

Regimul ucigaș și victima complice

Cum este posibil ca, de dragul complicității cu demnitarii lipsiţi de onoare ai României de lângă noi, atât de mulţi români să susţină Regimul Ucigaş instalat prin fraudă morală în fruntea statului lor?

Regimul Ucigaș se dovedește  încă mai puternic decât pare. Regimul Ucigaş a lichidat proprietatea românească, împiedicând o ţară întreagă să mai producă propria-i pâine, a făcut din lege şi oficianţii ei slugile puterii vicioase, şi regimul acesta încă se mai vrea la putere! Regimul Ucigaş închide astăzi şcolile, spitalele, muzeele şi teatrele, regimul ucigaş este autorul istoriei alternative a unei naţiuni ce se legitimează strict prin propria istorie. El trădează, înşeală şi minte aşa cum respiră. Sperjurul îi vine ca o mănuşă. Oamenii lui distrug acolo unde nu mai au ce fura, dar, iată, de la un moment dat urmele dezastrului nu mai pot fi ascunse. Regimul Ucigaş a făcut din România colonia propriilor sale acte nelegiuite. Războiul Regimului Ucigaş cu biata Românie este pe terminate. Ea nu mai e liberă să-şi decidă destinul, nu mai are trecut, nu mai are cultură, nu mai are avere, nu mai are viitor, are, din nefericire pentru ea, în exerciţiu pe termen lung, durabila alianţă între Regimul Ucigaş şi Victima Complice! Nu putem vorbi despre sănătatea morală a unei ţări dacă nu aruncăm o privire în oglinda intelectualilor pe care-i are. În aceste zile, nu vom descoperi acolo decât o efigie a dezonoarei “clasei gânditoare”, decât chipul slut al unei elite oportuniste, cinice, ipocrite. «Ce-i mână» pe profesorii spărgători de grevă să stea deoparte când dăscălimea română apără drepturile la demnitate ale ţării întregi, ce se întâmplă în conştiinţa descompusă a coteriei colaboraţioniste, ce se întâmplă în percepţia masochist-schizofrenică a celor care se mai tem încă de “pericolul roşu”, ignorând pericolul Regimului Ucigaş? Un regim care şi-a aservit “morala” puterii discreţionare, justiţia, procuratura, administraţia, cu aerul obtuz că nu i se mai poate opune nimic… Cu cât sunt mai mici abuzurile din perioada comunistă decât cele din era Regimului Ucigaş? Un regim ucigaş este cel în care întreţinerea unui apartament de periferie costă mai mult decât pensia celui ce-l locuieşte, un regim ucigaş este cel în care pentru furtul unei pâini eşti aruncat în închisoare, în timp ce furtul calificat al averii unei ţări întregi se răsplătește cu onoruri și funcții!

Cândva a avut loc o Revoluţie din Decembrie, care în vederile Regimului Ucigaş ori nu a avut loc niciodată, ori a avut loc cel mult o «loviluție» din decembrie!  De-ar fi ştiut românii, atunci, că se sacrifică pentru venirea la putere a Regimului Ucigaş, poate că ar fi ales să trăiască! Regimul Ucigaş este regimul Ceauşescu ascuns în filo-americanism şi în pseudo-europenism! Regimul Ucigaş duce România în Europa mai mult moartă decât vie. A adus în Europa o Românie care agonizează? Asta nu mai e problema Regimului Ucigaş. El îşi suflecă deja mânecile pentru un nou rapt. Încă patru ani de dictatură prezidenţială şi nu va mai fi nimic de făcut! În această afacere, in extremis, Regimul Ucigaş are încă pe cine conta. Ba pe devianţa monstruoasă a unor caractere “de vârf”, ba pe o fundaţie pentru democraţie, ba pe o ocultă internaţionalistă, ba pe o afacere cu borduri, ba pe o tehnică de şantaj, ba pe complicitatea canaliilor, ba pe un colaboraţionism tot mai greu de ascuns, ba pe o minciună guvernamentală, ba pe o mizerabilă susţinere intelectuală din partea noilor valeți de curte… Şi în toată această aventură a descompunerii politicianiste, sprijinul neţărmurit al Regimului Ucigaş continuă să fie casta la vedere a excreției securiste, reprezentată la vârf, în fruntea statului, în fruntea Consiliului Suprem al Magistraturii, în fruntea Consiliului Economic și Social, în fruntea Serviciului Special de Telecomunicații, în conducerea TVR și a serviciilor de forță care, în regimul Băsescu, nu mai servesc România, servind, în schimb, conducătorul României!

Și nu vă mai temeți astăzi a pronunța numele Securității! Unii au plătit cu viața pentru ca această spaimă lașă să nu mai pângărească sufletul României!