Valeriu Boboc

Hemoragia Basarabiei continuă! Un regim represiv ucide trupul, inima şi spiritul oamenilor şi toţi ceilalţi tac, înţelept. Occidentul a învăţat lecţia resemnării. Tace, la rândul lui. Tace şi preşedintele moral Obama. Tac românii de la Bucureşti. Tace preşedintele Băsescu. Tac şi devin complici la crimă! Când vor deschide gura va fi deja prea târziu pentru omul Valeriu Boboc. Care a părăsit această lume odioasă. Tace Biserica din Moldova. Tace Biserica Română. Tace Parlamentul. Doar Voronin nu tace. Doar ruşii pravoslavnici nu tac. Doar agenţii ruşi din România. Doar procuratura de la Chişinău. Doar secţiile de miliţie. Nu tac în timp ce schingiuiesc fiinţa românească a secolului XXI! Tace Iurie Roşca, acela cu care am înfiinţat Consiliul Naţional al Reîntregirii. Cere prudenţă Mircea Druc – un alt fondator al mişcării unioniste. Tace Leonida Lari. Cine nu tace în Europa?

De aceea, frate Valeriu Boboc, să ne ierţi pentru zilele pe care le vom trăi în plus, dincolo de viaţa ta frântă ca o ramură de salcie într-o zi de Florii. Să te primească Dumnezeu, şi să nu tacă! Să nu tacă, la rândul Lui!…

De la moartea ta, numele tău îmi va aminti definitiv de numele Basarabiei! Tu, care nu ai tăcut, pentru ca noi să avem dreptul să vorbim despre libertate…

Cetăţenia română

Există, din păcate, un prost obicei românesc: acela de a uita ceea ce nu ai făcut tu însuţi!

Am propus în anul 1991, în Parlamentul României, acordarea cetăţeniei române tuturor cetăţenilor Basarabiei! În acelaşi an am iniţiat, împreună cu ziarista Roxana Iordache, primele proceduri de obţinere a cetăţeniei române pentru basarabeni, în pofida opoziţiei administraţiei române, care a recurs la tot felul de tertipuri pentru a spune: NU!

Optsprezece ani mai târziu, actualul preşedinte inventează oul! Promite accelerarea acordării cetăţeniei unor români basarabeni care ar fi putut-o avea de optsprezece ani!

Mai bine mai târziu decât niciodată, dar în cazul de faţă acest „mai târziu” ne costă cumplit, inclusiv cele două vieţi tinere care şi-au găsit sfârşitul şi datorită resemnării comode a politicienilor de la Bucureşti!

Basarabia

Trebuie să trăim drept. Trebuie să gândim drept. Basarabia nu este un alt stat. Basarabia nu este o altă ţară. Ea e o parte înstrăinată cu forţa şi nedorită înapoi. Românii generaţiilor trecute au avut acest merit. Generaţia noastră, nu! Nu am dorit-o înapoi. Nici în anul 1991, nici astăzi, când copiii noştri de acolo luptă şi în locul nostru. Aceste câteva cuvinte nu se vor patetice. Sunt, pur şi simplu, triste. Ele constată, în esenţă, că ne-am înstrăinat de noi înşine. Că nu suntem ce-ar trebui să fim. Cu puternic respect faţă de familia noastră risipită. Eu unul, cel puţin, simt cum România se răceşte ca o lespede seacă. Sufletul ei este sterp. Strada ei este invadată de barbari contemporani. Statul ei este ocupat de străini. Naţiunea se lasă amăgită şi minţită cu o uşurinţă înspăimântătoare. Nu-ţi iubeşti patria dacă nu o priveşti în ochi. Ochii României sunt secaţi. Şi dacă ar mai trebui să căutăm pe undeva urme ale dragostei şi dorului de ţară, atunci trebuie să privim spre Bucovina şi Basarabia, locuri unde românii au fost exilaţi de români! Sărut mâna Basarabiei române şi îi cer iertare pentru tot răul pe care i l-am făcut, precum şi pentru cel pe care i-l mai putem face! Prin politicieni, prin miniştri de externe, aşa numiţii miniştri-abandon, prin parveniţii care au cotropit România. Suntem în ziua sfântă a Floriilor. Ajuns în Ierusalim, Iisus i-a alungat din temple! Intrăm în săptămâna patimilor, care nu se va sfârşi decât atunci când familia va fi reîntregită, care nu se va sfârşi decât atunci când Basarabia se va întoarce la Patria Mumă.

Dar până atunci, ouăle pe care le vom ciocni de Sfântul Paşte umbrit vor fi negre. Trupul României nu a înviat încă!

Cristos a înviat, fraţi basarabeni! Cristos a înviat, fraţi bucovineni! Cineva, aici, în ţara voastră de suflet, vă respectă şi vă iubeşte!

Pentru a nu vă simţi singuri!

REMEMBER 1991

Basarabia, ne priveşti? Bucovina, ne auzi?

Recunoaşterea de către Parlamentul României a independenţei Republicii Moldova